Când știi că trebuie să schimbi școala copilului tău?
Ce te ține pe loc?
Am experimentat cu absolut toți copiii mei schimbări de mediu școlar, unele de-a dreptul bruște, ca o schimbare de macaz. Pot să spun că de fiecare dată a fost un factor extern care a impus schimbarea:
- școli care mergeau doar până la clasa a patra ceea ce mă punea în situația de a găsi o continuare optimă pentru copil
- o incompatibilitate între copil și profesorii de la clasă (poate voi scrie și despre acest lucru mai pe larg)
- schimbare de domiciliu care implica și schimbarea școlii sau optimizarea timpului petrecut între școală și casă
Anul acesta am experimentat ceva cu totul și cu totul nou. Să vă povestesc…
Cea mai mică fiică a mea încheie primul semestru din clasa a cincea cu o medie pe care eu la ceilalți copii nu o văzusem niciodată: o medie modestă. Știind că fac toți pașii corecți, dându-i tot sprijinul de care avea nevoie, copilul nu performa. Nu făcea față decât cu mare greutate. Am întrebat-o ce simte, cum se simte în legătură cu școala și mi-a răspuns: simt că oricât de mult aș încerca nu reușesc și am obosit foarte tare.
Copilul a exprimat clar o oboseală emoțională. Din momentul acela toate simțurile mele s-au activat la maxim.
ERA CLAR CĂ TREBUIA SĂ PROVOC O SCHIMBARE ÎN VIAȚA COPILULUI MEU, PÂNĂ CÂND ȘCOALA, AȘA CUM ERA ÎN MOMENTUL ACELA, NU AVEA SĂ ÎI ÎNFRÂNGĂ BUCURIA PENTRU VIAȚĂ ȘI POTENȚIALUL PE CARE ORICE COPIL ÎL ARE!
În ianuarie eram când plecasem către Olimp unde aveam să închidem al șaisprezecelea grup de dezvoltare personală. Eu eram la volan, și soțul meu în dreapta.
Goneam peste viteza legală, cred, dar mai ales gândurile mele erau la 200 pe oră. Îmi puneam mereu aceeași întrebare, iar și iar și iar:
Ce face Ana bine? Ce face Ana foarte bine? La ce e bună Ana? … răspunsul pe care îl căutam știam că are să fie cheia schimbării… Și din toată frământarea minții, răspunsul a țâșnit dintr-o dată: Ana cântă! Ana cântă dintotdeauna, e un copil muzical, plin de emoție și de sensibilitate, pe care, în mod evident, mediul școlar clasic îl sufoca.
Din acel moment și până în clipa în care Ana a devenit elevă la un liceu muzical, celebru de altfel în țară, a trecut foarte puțin timp. Cu examene luate, cu tot.
Pentru mine s-a dovedit o dată în plus că dacă un copil are o aptitudine reală și dacă simte sprijinul necondiționat al părintelui, el desfășoară un câmp uriaș de forță și de motivație!
A luat examenul de chitară clasică cu medie maximă, studiind intensiv instrumentul. Cât de mare a fost mirarea mea când profesoara mi-a spus: Ana învață într-o săptămână cât alți copii în luni de zile.
La sfârșitul anului școlar Ana era pe scenă și lua premiul trei. Recuperase spectaculos în doar un semestru și avea medie de bursă școlară. Parcă o văd, emana FERICIRE! În amfiteatru, unde se decernau premiile, eu eram copleșită până la lacrimi! Și recunoscătoare pentru tot sprijinul pe care l-am simțit de la atâția profesori din noua școală.
Când un copil nu performează nu este numai vina lui, nu poate fi așa de ușor, dăm vina pe copil și gata! Trebuie extins cercul, trebuie privit mai adânc. Există întotdeauna o cauză la îndepărtarea căreia este posibil să fie nevoie de o schimbare radicală.
Poți schimba clasa, poți schimba școala sau chiar profilul pe care îl studiază copilul. Ideea este să nu te temi de schimbare! Și să susții copilul pe noul drum până el devine sigur pe pașii lui.
Nu te atașa emoțional exagerat de un loc, oricare ar fi acela. În economia mare a vieții schimbările sunt importante, și, ca și schimbările de macaz, ne ajută să ajungem la ținta dorită, fără să ocolim prea mult.
Ascultă-ți copilul, ține cont de sensibilitatea lui, creditează-l și vei avea un răspuns la frământarea ta.
După care informează-te, adună cât mai multe date pentru ca atunci când faci schimbarea, mintea ta să opună cât mai puțină rezistență. Implică copilul în proces, vorbește cu el și povestește despre tot ce faceți, practic faceți împreună!
Păstrează tot timpul comunicarea deschisă cu copilul și așa te asiguri că îi dai sprijin în perioada de adaptare în noul mediu.
Schimbările pot fi provocatoare dar, de foarte multe ori, nefăcute la timp, ne afectează potențialul.
Și în cazul copiilor noștri este la fel, doar că ei au nevoie de noi ca să provoace schimbarea, ceea ce înseamnă că noi trebuie să o provocăm în numele lor și mai ales pentru binele copiilor noștri!
